Coltul meu

09.04.2014

Cheile sufletului meu

E greu cand ti-ai pus ceva in gand si vezi ca nu ti se realizeaza mai deloc si stai ..si astepti... astepti... E greu sa spui ceea ce simti si apoi sa te simti ignorat... E greu cand te trezesti dimineata si vezi ca esti  totusi in acelasi loc.... si trebuie sa te multumesti totusi cu tot ce ai .... E greu ca sa vrei sa faci  ceva si sa te simti legat .. si de maini si de picioare...  E  greu sa simti ca vrei sa traiesti  dar totusi sa te autopedepsesti pentru un anume motiv... E greu sa ai un suflet plin de iubire si totusi inchis... sa iti interzici intr-un fel viata pentru ca te simti un pic vinovata pentru un simplu zambet... E greu atunci cand iubesti pe toti cei din jurul tau  ...dar totusi alegi sa stai retrasa in coltisorul tau... E greu cand suferi tu ... dar mai greu este cand stii ca persoanele dragi inimii  tale sufera... ai vrea sa iei totul asupra  ta numai sa ii vezi pe ei  fericiti... E greu cand stii ca unele suflete iti apartin  ... dar totusi nu ai dreptul la ei... E greu cand ai vrea sa scrii ceva frumos dar pana la urma tot ceva trist si dureros iti iese... Atunci cand esti trist parca si cuvintele se astern singure... E trist si cam miroase  a  depresie...
Sa nu iti cunosti scopul in viata si pentru ce ti se intampla toate  astea... trist...
Cu toate  astea multumesc lui Dumnezeu ... si Da ...multi vor spune  Dumnezeu iti da dar nu iti baga si in traista... sunt de acord si cu asta... dar poate voi gasi odata si odata cheita  tristetii mele si voi iesi din ea... Dar cred ca eu am doua cheite nu numai una... Cred ca cheitele sufletului meu sunt undeva in Siria .. undeva unde imi doresc sa fiu clipa de clipa...  Singurele chei care se potrivesc sufletului meu sunt Ali si Ammar...

M-am gandit ...defapt nu  eu ..unii  prieteni.... pentru ca nu cred in asta... dar tot ce este  posibil... Oare sa duc un blestem? Oare am gresit cu ceva grav eu sau cei dragi mie? Nu stiu ... simt o greutate pe umerii mei ...dar care imi este frica totusi sa fie dusa de altii... nu doresc nimanui sa poarte aceasta greutate... nici chiar celor care nu prea ma au la inima... nu ii pot numi dusmani cum altii i-ar denumi pentru ca nu simt ca am dusmani ... fiecare  iubeste si accepta pe  cine  doreste  in sufletul lui... nimeni nu este obligat sa iubeasca  pe nimeni...
Dimineata cand ma ridic din pat , primul cuvant care mi-l rostesc in suflet si cu ochii indreptati spre cer... "Of Doamne"...spus ca ruga si ca multumire... iar apoi gandul imi este  indreptat spre copii mei... spre cheitele sufletului meu... si imi incep rutina de zi cu zi...
Am avut momente cand nu mi-as mai fi dorit sa ma trezesc... dar cu timpul..."m-am vindecat" Dumnezeu mi-a luminat mintea ...mi-a dat credinta prin mesajele trimise de cei care deja au ajuns la El . Ingerii sunt protectorii nostrii... Prin suflet curat ii poti simti aproape ... ingerii exista... Eu am 2 ....fiinta care mi-a dat viata si fiinta care mi-a oferit bucuria de  a aduce doi minunati ingerasi pe pamant... copii mei... ingerasii mei de pe pamant pe care ii iubesc mai mult ca orice pe lumea asta...
E minunat sa ai doi ingeri la care sa te gandesti... E minunat si trist ca nu ii poti tine sub aripa ta... sa ii protejezi ca parinte.... Dar Dumnezeu este parintele nostru al tuturor si prin credinta noastra ne apara El.



PS: Este doar o descarcare  a sufletului meu.... eu si cu mine..... Sunt gandurile mele bune sau rele... nici eu nu stiu.... am zis si mereu  voi fi asa... simpla si directa...
....condamnati-ma ! :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu