Coltul meu

01.02.2012

Multe intrebari , putine raspunsuri...



  Sunt o femeie puternica.. asa ma consider, nu imi este frica de nimic  , decat de Dumnezeu ,  dar  cateodata  ma cuprinde o  depresie maxima din care  nu mai  pot  iesi , as vrea in momentul acela sa nu mai vorbesc  cu nimeni , sa ma inchid in mine , sa plang , sa  tip  de  durere.... atata  durere  s-a strans in sufletul meu incat nu mai  am lacrimi  nici sa plang,  nu mai  ma  pot elibera , am un sentiment  ciudat  care imi  cuprinde sufletul,,,, o senzatie ciudata, nemaintalnita pana acuma, sa nu poti plange, sa nu te mai poti  gandi  la nimic, sa nu iti mai pese  de nimic.... nu  stiu... nu mai pot  descrie  aceasta  stare ... Sa  iti doresti ceva  si sa nu  ai , sa iubesti ceva  si sa  simti  ca  nu ii poti avea , sa  fie  bucata  din sufletul  tau  si  totusi departe  de tine,  sa  vrei sa  comunici  cu cineva  si sa  iti fie  frica   ca nu  ai  ce  spune... As  vrea  sa  fiu intr-un loc unde sa nu mai  pot  vedea nimic si pe nimeni .. as  vrea  sa pot  plange  din nou  sa imi  simt  inima cum bate... Nu  stiu cum as  putea  iesi   din starea asta pe care nici macar nu o pot  denumi.... 

Doar copilul poate aduce mamei mangaierea - by skumpika nina

Vezi mai multe video din muzica



   Multi oameni , apropiati,  cunostinte ,  rude  ma descriu ca  pe  un suflet  sincer ..... multi  poate gandesc  ca  sunt ciudata.... poate  da  si poate  nu ... nici eu nu mai  ma cunosc... Principalul motiv  sunt  copii cu siguranta.... este  tot ce imi mai pot dori .... sa ii  vad , sa ii tin in brate.... sa ii alin, sa ii rasfat cum numai o mama  poate  face  asta.... De  ce???? De  ce  am fost privata de  aceasta bucurie, nu  am sa inteleg niciodata.... De  ce  alte mame au posibilitatea de  a-si  iubi  copii , de  a fi  langa  ei , de  ai rasfata  si renunta  la  ei  pentru alte motive.... De ce  unii au noroc si nu profita  de  acea  viata  frumoasa  si se plang  ca nu le  este  bine.... De  ce unii  au de  toate si nu sunt multumiti ?
  Poate  si eu gresesc in momentul acesta  judecand... dar recunosc  ca ii multumesc lui Dumnezeu pentru sanatatea mea , pentru sanatatea  copiilor mei  si ma rog  zi de zi  pentru parintii , fratii mei sa fie sanatosi si  sa  fie aparati de toate greutatile  , de tot ce  e rau in lumea  asta... 
Tot  timpul  am spuns  ca  viata ma incearca, ca  voi avea un viitor bun si ca trebuie sa  rezist, asta ma  tinut  si ma  va  tine sus... Suport toate greutatile  doar sa stiu ca ingerasii mei vor  fi  bine  si nu  vor trece  prin greutati pe viitor,,, as  vrea sa iau  eu tot  asupra mea  numai sa ii stiu pe  ei bine...
   Am avut un vis.... un vis  langa ingerasii mei... am putut  sa ii tin in brate , sa  ii alint... sa ii mangai .. sa le dau un sfat... a fost  atat  de frumos  visul incat nu as fi vrut sa mai ma trezesc... cea mai fericita  zi a  mea  ..dar  si trista  este cea in care ii vad.... ii ating...chiar  daca  este un vis... 


  
   As vrea sa nu mai fie atata rautate in oameni si sa  fie mai intelegatori unii cu altii... dar cred  ca imi doresc prea mult.... dar nu imposibilul !!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu